Rumega, verb Sinonime:
a mesteca, a mânca; (figurat) a medita, a gândi, a reflecta.
Îngemăna, verb
Sinonime:
a aduna la un loc, a amesteca, a asocia, a combina, a ingemena, a îmbina, a împreuna, a reuni, a uni strâns, (învechit; despre rumegătoare) a avea copita spintecată în două, (variantă) a îngemâna.
Măcina, verb
Sinonime:
a chinui, a consuma, a dărăpăna, a degrada, a depăna, a digera, a distruge, a examina îndelung, a fărâma, a fărâmiţa, a flecări, a frământa, a îndruga, a mânca, a medita îndelung, a mistui, a nărui, a nimici, a pălăvrăgi, a părăgini, a persecuta, a pisa, a prejudicia grav, a prigoni, a pulveriza, a râşni, a roade, a ruina, a rumega, a săpa, a scobi, a se zbate, a se zbuciuma, a sporovăi, a strica, a strivi, a submina, a surpa, a trăncăni, a zdrobi, (regional și familiar) a părădui, (Transilvania) a dorovăi.
Ruminație, substantiv
Sinonime:
rumegare, rumegat.
Ghem, substantiv
Sinonime:
cocoloș, bulgăre; (sport) game, joc; (al treilea compartiment al stomacului rumegătoarelor) foios.
Ranţ, substantiv
Sinonime:
(regional) creţ, cută, dungă, franj, încreţitură, rid, rumegătură, rumeguş, urioc, zbârcitură; femeie morală; ferăstrău, roată dințată.
Rugumaşcă, substantiv (regional)
Sinonime:
rumegătură, rumeguș.
Rumeguş, substantiv
Sinonime:
rumegătură, (prin Muntenia) ranț, (prin Transilvania) scamă, (regional) firezar, (regional) rugumașcă, (regional) rumegătoare, (regional) tărâțar, (regional) tărâță; stomac.
Remastica, verb
Sinonime:
(despre rumegătoare) a mesteca din nou, a rumega.
Rugumătură, substantiv (regional)
Sinonime:
rumegătură, rumeguș, (învechit) rumăgală, (învechit) rumegală.